De ieri, de pe la 3 dupa-amiaza, sunt o doamna. Doamna Rus, mai exact (da, mi-am pastrat numele, ca o (fosta) vedeta ce sunt, of course
Cununia civila a fost cea mai funny la care am asistat vreodata. Cu atat mai funny, cu cat eram distribuita intr-un rol principal. Nu a apucat nimeni sa filmeze partea in care am zis DA (desi recunosc ca devenisem usor emotionata cand ne-a intrebat), insa totul a inceput brusc, pana sa ne dezmeticim ce ni se intampla.
A reusit Sorin sa inregistreze secventa imediat urmatoare – iar filmuletul (si mai ales comentariile de pe parcurs) vorbesc de la sine:
(Ca sfat pentru orice cuplu care se va casatori la Primaria Sector 3…acceptati fotografa primariei, pozele costa 200 lei, dar chiar fac toti banii, pentru ca primiti mai mult decat poze…eu am ras cu lacrimi, pana la urma).
Ceea ce ne-a mirat a fost ca desi era miercuri, au fost multe cununii…pe banda rulanta, exact ca in weekend. Deci oamenii inca se mai casatoresc, we are not alone
Cel mai tare cadou de cununie a venit de la nasi…si l-am primit cu cateva zile inainte. E o masina de facut paine – iar in prima seara, imediat dupa ce l-am primit, ne-am dus la non-stop (era trecut de 10 pm), am cumparat faina si drojdie si am facut paine. Care paine a iesit din cuptor pe la 1 jumate…ora la care eu si Ionut am mancat paine goala (am dat gata aproape trei sferturi din paine!) si eram fericiti ca noi o facuseram. A iesit chiar foarte gustoasa, iar a doua zi am facut si paine cu faina integrala si seminte…si aia a fost foarte buna. Si se pastreaza foaarte bine, suntem foarte incantati de noua noastra jucarie (azi o sa mai facem o paine Multumim, Elena si Adi!!!
Da, o sa ziceti ca am luat-o razna, nu mai stiu niciun alt subiect de bloguit in afara de pisoi. It’s true (ca doar nu o sa va plictisesc cu odiseea pregatirilor de nunta!) Asa ca iata un clipulet filmat azi dimineata cu unul dintre cei doi pisoiasi ai Sarei (cel care seamana leit cu ea si e un alintat):
Avem doi pisoiasi frumosi: unul Cream si unul gri (ori Tabby, ori Silver Blue, inca nu ne dam seama exact). Amandoi mananca intr-una de cand s-au nascut (adica de vreo trei ore). Iata si prima poza:
Sara noastra e pe punctul de a aduce pe lume cativa puiuti de British Shorthair. S-a facut cat un butoias si nu mai e asa agila ca inainte. Am promis niste poze noi cu ea. Iata-le:
In ciuda incompetentei, a proastei calitati, a nesimtirii si a sfidarii care domnesc in multe dintre firmele prestatoare de servicii sau producatoare de bunuri din Romania (si vorbesc strict din experienta personala, am mai si scris despre asta, nu demult), mai exista si kestii care ma fac sa spun ca “there is still hope” . De doua zile “ma conversez” pe e-mail cu o doamna de la Dinasty si recunosc ca am ajuns sa fiu socata de..normalitate. Adica de raspunsuri prompte la e-mail si, mai ales, de raspunsul “da, se poate” la doleantele mele (vroiam o chestie de o anumita culoare, ei nu aveau asa ceva, dar au spus ca imi fac, daca le duc eu materialul…si nici nu costa mult!). Recunosc ca am fost impresionata! Bravo lor!
M-au uimit/enervat multe chestii in campania electorala care tocmai s-a incheiat. M-au uimit, de pilda, telefoanele primite de la o multime de agentii PR care isi ofereau serviciile de consultanta electorala…cu o zi-doua inainte de startul campaniei sau chiar dupa ce campania incepuse! Veeery professional! Dar pot trece asta cu vederea, sa zicem. Chestia care m-a enervat cel mai rau – prin pretentiile highly exaggerated si serviciile highly unprofessional – a fost site-ul MiCandidate. Basically, e un site care (cica!) urma sa ofere informatii despre candidatii la europarlamentare din toate tarile UE. Au inceput cu un val de e-mailuri, prezentari ale serviciului la Bruxelles, la Parlament etc. Cereau pentru a crea o pagina de candidat suma de 999 Euro (taxa de instalare!) si apoi cate 99 euro/luna pentru fiecare luna in care profilul era activ. Am vorbit si la telefon cu o domnisoara care incerca sa imi vanda acest “serviciu” si, la toate intrebarile mele repetate “de ce ar trebui sa platim atatia bani pentru un serviciu care nu ne ofera nimic in plus fata de ce avem deja?” , nu a venit cu un raspuns acceptabil. Imi tot spunea ca au o multime de vizitatori la nivel european (ceea ce ma interesa foarte putin spre deloc, caci locuitorii altor tari nu faceau parte din publicul nostru tinta (iar cetatenii romani care locuiesc in strainatate oricum aveau acces la informatii pe site-ul personal al d-nei Weber, pe pagina Facebook, pe alegeri.tv (care, prin comparatie, este un serviciu extra-profesionist, felicitari celor care l-au infiintat si il intretin!!!). In plus, desi cereau atatia bani, tot eu ar fi trebuit sa introduc informatiile, sa updatez profilul etc. Mi s-a parut o nerusinare costul acestui serviciu – nu am inteles exact cum de au “vrajit” trustul Realitatea sa le fie partener media. Anyway, dupa vreo doua saptamani in care tot insistau cu mailuri, lansau comunicate etc., au vazut ca nu prea multi candidati au considerat ca pretul e corect, asa ca au redus taxa de instalare la jumatate. Evident, nici atunci nu ne-a interesat. Asa ca, in cele din urma, au venit cu oferta unui profil minimalist gratuit si mi-au cerut mai multe informatii, pentru a completa ei profilul d-nei Weber. Le-am trimis informatiile (absolut tot ce vroiau – CV, declaratie de interese, raport de activitate, proiect pentru noul mandat etc.). Apoi am plecat in prima saptamana de campanie, in judetele din Moldova. Mi-au scris din nou si mi-au cerut o parte din informatiile pe care le trimisesem deja (ca si cum nici nu le-as fi trimis!). M-am uitat pe minunatul portal, sa vad ce au facut. Am ramas siderata – eu le trimisesem informatiile in limba romana (dupa ce i-am intrebat daca e ok in romana, caci asta e limba alegatorilor nostri si au spus ca da). Doar ca ei le-au postat in engleza, iar traducerea a fost facuta, probabil, cu motorul google, caci altfel nu imi explic de ce era ATAT de proasta!!! Oripilate (si eu, si dna Weber), le-am scris sa stearga profilul imediat, caci “promovarea” lor ne aduce, de fapt, deservicii. Dupa inca doua schimburi de mailuri (in care au tot incercat sa ne convinga sa nu renuntam etc.), l-au sters! Brrrr!!!! M-am uitat din nou acum la cateva din profilurile candidatilor romani si vad ca sunt – chiar si acum, dupa terminarea campaniei (deci dupa o luna in care cineva competent ar fi putut verifica modul in care apar informatiile pe site) completate partial in romana, partial intr-o engleza de super-balta:
I rest my case! Daca asta inseamna promovare…si pentru ASTA un candidat ar fi trebuit sa si plateasca vreo mie de euro numai pentru “instalare”…atunci inseamna ca eu clar nu pricep cum e in business-ul asta cu imaginea!
Spuneam in postarea anterioara ca am renuntat la Becker Brau, ca nu ne-a placut relatia cu ei si au venit – pe ultima suta de metri – cu pretentii cam mari pentru ce aveau de oferit. De doua saptamani am tot alergat in dreapta si in stanga sa vedem unde altundeva am putea face nunta. Ne era teama ca nu vom mai gasi nimic liber pe 25 iulie (caci am fi vrut sa pastram macar ziua, daca tot schimbam locul!). Dar am gasit, am deliberat si am decis! The winner is…
Corte del Fiesta! Adica vom face atat cununia religioasa, cat si nunta, la Snagov, la cort! E un loc proaspat amenajat (abia peste cateva zile vor avea prima petrecere acolo) , cu intrare directa de pe drumul national, la iesirea din Ciolpani. O sa furnizam detalii exacte despre cum se ajunge acolo, no worries!
(Prietenilor pe care i-am “dezinformat” cu privire la locul desfasurarii fericitului eveniment, le cerem scuze si le promitem un pahar de sampanie in plus! Prietenilor carora nu am apucat sa le dam inca invitatilor, le promitem sa facem asta saptamana viitoare!)
In rest, totul e cum am stabilit: tinuta “de voie”, carnaval, distractie!!!
