shit! tre’ sa imi pun neaparat OTV-ul, sa vad in timp util ce si cum. in plus, neaparat tre’ sa ma duc la centrul lor de consultatii si reparatii din bucuresti sa ma inscriu pe lista, sa ma rog, sa ii implor sa ma ia cu ei. daca nu reusesc, ce as putea face in cele doua luni si 10 zile pe care le mai am de trait? pai sa mai fac vreo trei imprumuturi in banca si sa vad cat mai pot din lumea asta, inainte de a ajunge pe cealalta. maine dimineata sa imi scriu demisia, ce sens are sa mai pierd vremea la birou inca doua luni?! bine ca nu mi-am cumparat pisica, asa cum era cat p-aci sa se intample. m-ar fi durut inima sa fiu responsabila pentru inca un suflet. ok, m-am mai resemnat, asta e! pierim, pierim. dar raman totusi cu un stres major: ce naiba sunt eu, gorilian, reptilian, serpilian? what? unde aflu? nu am reusit sa descopar inca, dar vad ca problema e de interes si pentru MISA, vad ca au scris despre asta. ca sa nu mai vorbesc de americanii care inghit pe paine teoria cu reptilienii. exista chiar si un Reptoids Research Center. care probabil ca studiaza The Reptilian Agenda. shit, nu ma mai documentez mult, ca simt ca ma transform.
